Daniel Urda

Locatia :unul din laboratoarele facultatii
Scopul : terminarea unui proiect
Ce faceam eu? : numai de proiect nu ma ocupam

Se facea ca toata lumea din laborator lucra la un proiect (care desigur ca,trebuia terminat),numai eu si un coleg ne gasisem alta ocupatie.Cum nu aveam chef sa ne ocupam de chestii asa de neimportante,am inceput sa povestim.
Printre numeroasele intamplari despre care am vorbit,una mi-a ramas in minte. Ceva ce i s-a intamplat colegului intr-o sesiune…ceva ce ma face sa rad de fiecare data.

Era la un examen.Cunostiintele lui despre materia respectiva pur si simplu te dadeau pe spate (nu stia nimic).Pe langa acest fapt,a mai avut si norocul de a fi asezat exact la marginea bancii.
Nu putea copia,nu putea vorbi cu nimeni,nu putea folosi hands-free-ul.Si,colac peste pupaza,mai era si racit.

Neavand nicio sursa de inspiratie/neputand face nimic, a inceput sa scrie din amintiri.Si scrie el,ce scrie,pana ii vine sa stranute.
Si stranuta,”degajand”/”depozitand” o importanta cantitate de “muci” in mana stinga.
Batista/servetele nu avea,cei din jur la fel,asa ca,ce sa faca?
A strins “mucusul” in mana, si a reinceput sa scrie.

Si cand sa termine de scris,il vede o profesoara.I se parea dubios felul in care tine mana stinga,asa ca s-a dus sa vada daca ascunde ceva in ea.
Va redau o parte din conversatia lor:

Profesoara: Ce-ai in mana?
El : Nimic,doamna profesoara !
Profesoara: Si chiar vrei sa te cred ? Deschide pumnul !
El : Nu pot,doamna profesoara !
Profesoara : Daca nu deschizi pumnul,te dau afara,si pierzi examenul !
El (s-a gandit sa-i povesteasca intamplare,poate il lasa in pace):Doamna profesoara.Am stranutat,nu am nicio batista la mine,si am “muci” in mana.Nu pot sa deschid pumnul !
Profesoara: Nu ma intereseaza ! Crezi ca sunt proasta ?!? Deschide pumnul! (ea inca credea ca are o fituica in mana)
El: Bine.doamna profesoara!

Si a deschis pumnul.Nu exista cuvinte care sa exprime figura profesoarei cand a vazut pumnul deschis !
Pur si simplu, s-a intors repede si a plecat.De atunci,nu l-a mai deranjat niciodata pe coleg.

Multi spun ca sunt norocos.Eu totusi cred ca norocul ti-l faci singur.Ceea ce urmeaza sa va povestesc este despre singurul examen la care am facut o lucrare perfecta si am picat.
Era o zi foarte frumoasa de vara,o zi care urma sa inceapa prost,adica cu un examen.Si nu orice fel de examen,ci un examen la Tolerante(da,sunt student la Politehnica,sau veteran pentru ca asa am putea fi numiti noi acei bieti studenti de la inginerie).
Acum nu zic ca ziua imi era stricata de faptul ca aveam examen.Gandul ca nu stiam nimic imi strica ziua.
Puteam sa nu merg dar am zis sa imi incerc “norocul”,adica sa incerc sa copiez.

Profesorul insa avea alte ganduri.A intrat in sala si a inceput sa ne imparta pe randuri,4 la numar.Si pentru ca asta nu era  destul,a impartit fiecare rand in 8 subgrupe (va vine sa credeti???).Ziua perfecta.Un examen,32 de variante de subiect,fiecare cu subiectele lui.
Si inainte sa ne vedem de examen “domnul”(domnia lui de ras sa fie) profesor a inceput sa ne spuna despre povestea broastei si a mangustei.Nu am inteles nimic din acea poveste,singura concluzie fiind ca mangusta era mai buna decat broasca pentru ca ea nu copia.WTF?!? (ne intrebam cu totii)
Desigur ceea ce ne spunea profesorul era genul de poveste pe care o intelege doar autorul (un bun exemplu ar fi un banc pe care cineva ti-l spune si numai el il intelege;in cazuri ca acesta e bine sa radeti ca autorul sa nu se  simta ofensat…yeah right;radeti de el)

Si dupa aceste impartiri (diviziuni,subgrupari,etc) care ar fi trebuit sa faca imposibil copiatul (nu cred ca s-a inventat inca metoda) am trecut la examenul propriu-zis.3 subiecte dintre care stiam cam un sfert din unul (cam uimitor avind in vedere ca eram praf,sau ca broasca din poveste,adica vroiam sa copiez).Damn…vroiam sa fiu ca mangusta.
Norocul meu era colega din stinga care sub fusta ei avea un lucru minunat : Fituica salvatoare sau mai bine zis fituicile salvatoare,pentru ca avea toate cursurile (nesimtitilor…stiu la ce v-ati gandit;chiar credeti ca-mi statea mintea la altceva?!?)

Cu ceva emotii am reusit sa iau fituicile care imi trebuiau si incet-incet sa copiez toate subiectele. (incet-incet pentru ca profesorul patrula ca salvamarii pe plaja…si aici nu ma refer la salvamarii romani care mai mult dorm pe plaja…unii dintre ei)
Si uite asa am reusit sa fac o lucrare perfecta (chiar o performanta).
O zi foarte buna pentru mine (credeam eu),asta desigur pana sa aflu rezultatele.
Am luat 4!… de ce oare? …am aflat mai tarziu in restante.Nu conta continutul,conta lungimea (iar va ganditi la prostii).Am scris o pagina si jumatate in restante (de abia o jumatate de subiect,pentru ca din nou nu invatasem) iar alta colega a scris 4 pagini (1 subiect si jumatate).Eu am luat 5,colega a luat 10.Oare de ce,am stat eu sa ma gandesc…pentru ca “lungimea conteaza”.(a continutului,nu va ganditi la altceva)