Vanatoarea

Un vanator cedeaza cicalelilor nevesti-si si o duce la vanatoare.
Acolo ii explica cum se tine pusca, cum se tinteste, cum se apasa pe tragaci. Ii mai spune, de asemeni, ca atunci cand a impuscat un animal sa se grabeasca spre el, ca nu cumva un alt vanator sa-si insuseasca trofeul.
Dupa putin timp aude dinspre nevasta-sa o impuscatura si vociferari. Porneste itr-acolo si o vede pe nevasta-sa certandu-se zdravan cu un alt vanator asupra unui les de animal.
Apropiindu-se, il aude pe vanator strigand:
– Bine duduie, bine, e-n ordine, ne-am inteles, cerbul e al dumitale. Dar lasa-ma cel putin sa scot saua de pe el…

[ad#ad-1]