xXx: Return of Xander Cage (2017)
Trei teroristi se hotarasc sa intre in sediul CIA si sa fure o arma care ar putea oricand sa distruga planeta. Pare un plan imposibil, nu-i asa? Imposibil, dar destul de posibil pentru asiaticul care fura aceasta arma de la directorul CIA, omoara tot ce ii iese in cale fara sa fie atins de absolut nimeni si iese din cladire (cu ajutorul celorlalti doi teroristi) ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.
– Ce putem face? se intreaba directorul CIA, stand intre cadavrele colegilor ei. Trebuie sa gasim un om care joaca dupa regulile lor, un om care poate sa iasa dintr-o tornada fara sa pateasca absolut nimic…
Cine este acel om? Xander Cage, bineinteles. Alt nemuritor pe care gloantele par mereu sa-l ocoleasca, singurul care il poate gasi pe asiaticul din Misiunea Imposibila de mai sus.
Evident, am decis sa opresc filmul dupa aceste minunate momente produse de cei de la Hollywood. Trebuie sa ai mult prea putini neuroni ca sa poti privi o asemenea aberatie pana la sfirsitul filmului. Iar mie imi place sa cred ca am lucruri mult mai bune de facut.
Am vazut multe filme din anii ’90. Si acolo actorii erau ocoliti de gloante, dar producatorii acelor filme aveau suficient bun simt incat sa nu se insulte inteligenta in halul in care se intampla in xXx: Return of Xander Cage (2017). Pun pariu ca si un copil s-ar simti jignit de mizeria asta numita de unii film.
Evitati acest film. Fugiti de el ca de ciuma!
