La bloc – Episodul 1

De astazi voi incepe o serie de povestiri numita “La bloc”. Absolut toate lucrurile pe care le voi povesti sunt reale. Mare parte a vietii mele mi-am petrecut-o intr-un bloc parca scos din filme cu negrii din ghetou. Asadar va puteti imagina ca nu se putea sa nu treci prin anumite “aventuri” traind intr-un asemenea loc. Nu o sa povestesc toate intamplarile in ordinea desfasurarii lor ci dupa cum imi aduc aminte de ele.

Dupa cum va spuneam blocul acesta era scos ca din povestile de groaza. Avea de toate : tigani, moldoveni (fara suparare dar erau de aia de la tara care de abia faceau cunostinta cu civilizatia), cersetori, unguri si ca totul sa fie perfect majoritatea erau manelisti.

Pe vremuri nu exista gaz in localitate asa ca fiecare se incalzea cum putea : unii aveau sobe, altii furau current si unul (eu) se chinuia cu o centrala termica pe butelii. Intr-un din zilele mai friguroase unul dintre vecini s-a saturat (probabil) sa fure curent (sau nu mai putea) si s-a gandit sa-si faca o soba.

Il chema Andy. Avea pe la 1.85, parul cret, ochii albastrii si … era cam dus cu pluta. Serios ! Avea ceva probleme mintale dar daca nu era beat puteai sa juri ca e bland ca un mielusel. Asadar Andy al nostru si-a facut soba dar a intampinat o mica dificultate. Nu avea pe unde sa scoata fumul. Evident, blocul nu era prevazut pentru sobe. Cum nu avea nici o idée la ce s-a gandit el ? A conectat soba la aerisarea blocului. Fericit de ideea lui geniala a facut focul, a bagat lemne in soba si s-a bagat in pat.

Linistit statea si vecinul de deasupra lui dar totul s-a schimbat rapid cand s-a trezit cu camera plina de fum. Fumul venea de la aerisire. Si-a dat repede seama ca Andy a facut vreo tampenie (stia ca altcineva nu era in stare) si a coborat repede la el. A incercat sa-I explice situatia dar nu a reusit decat sa se trezeasca cu usa in nas. Andy nu avea chef de discutii. Asa ca ce sa faca ? A umplut un lighean cu apa si l-a aruncat pe aerisire.

Imaginati-va ce s-a intamplat : apa a ajuns in soba si a stins focul iar fumul care a rezultat i-a umplut toata camera. Totul era negru. Nu puteai sa vezi pe unde mergi. Tot ce pot sa spun este ca Andy nu a reactionat prea bine la gestul vecinului sau asa ca urcat la el sa-I transmita “nemultumirea”.

Ce a facut cand a ajuns la usa ? A inceput sa izbeasca in ea cu mainile si picioarele. Tipa ca din gura de sarpe (pana si eu l-am auzit; am aflat mai tarziu ce s-a intamplat) si il chema pe vecin afara : “Iesi afara lasule !” , “te tai !”, “de acum nu mai traiesti in blocul asta”, plus o gramada de injuraturi pe care nu le pot reproduce. Vazand insa ca nu are success Andy s-a hotarat sa mearga acasa.

Vecinul de la doi incepuse sa se mai linisteasca. Statea la usa (de lemn) si se uita pe vizor sa vada daca nu cumva o sa mai aiba din nou oaspeti. Si exact cand sa se uite pe vizor, s-a trezit cu varful unui cutit la cativa centimetri de fata lui.

Andy al nostru coborase jos ca sa ii scrie un mesaj (“Te omor”). A luat hartia pe care era scris mesajul, a pus-o pe usa vecinului si a “lipit-o” acolo cu ajutorul unui cutit… cutit destul de mare care normal, a trecut prin usa de lemn. Fericit ca si-a lasat mesajul Andy s-a dus (fericit) la culcare. Si a dormit pana dimineata cand niste nesimtiti de la politie l-au trezit.

Unul dintre acei “nesimtiti” imi era prieten. El mi-a povestit (cu lux de amanunte) toata intamplarea.