Death Wish (1974)

Cred ca i-as fi ras in fata oricarei persoane care mi-ar fi zis ca o sa caut toate filmele clasice de calitate si o sa ma uit la ele. Oh da, a fost o perioada in care fugeam de filmele vechi ca dracu’ de tamaie. Nu le intelegeam si mi se pareau extrem de plictisitoare. Asta pana intr-o zi, cand mizeriile hollywoodiene de actualitate mi s-au parut o mare pierdere de vreme si am inceput sa caut productii de calitate. Astfel, am gasit cateva filme clasice pe care le-am urmarit si, din acel moment, mi-am schimbat total parerea fata de ele.

Am gasit acest thriller din pura intamplare si m-am hotarat sa il urmaresc. Povestea parea prea interesanta. V-am spus eu in mai multe randuri ca am o slabiciune pentru orice tema care are legatura cu razbunarea, iar Death Wish (1974) se incadreaza perfect.

Povestea: Paul Kersey (Charles Bronson) pare sa aiba o viata perfecta: are o sotie frumoasa pe care o iubeste, o slujba de vis (arhitect) si cam tot ceea ce isi doreste. Totul pare ca intr-un vis. Bineinteles, viata nu este nici pe departe asa de frumoasa, iar Paul urmeaza sa afle asta pe propria piele. Intr-o zi, el primeste un telefon de la spital cu vesti extrem de proaste: sotia si fiica lui au fost atacate in propriul apartament. Sotia lui moare, fiica lui ramane traumatizata in urma socului pe care l-a suferit.

Vazant ca politia nu are nici o sansa sa-i prinda pe criminalii responsabili de atac, Paul decide sa-si faca singur dreptate…